Salut Bruno, poți să te prezinți? Cu ce te ocupi? Ce pasiuni ai?
BC: Mă numesc Bruno Cornec. Lucrez la HP de 13 ani unde am mai multe caschete. Postul meu actual este de arhitect în tehnologie pentru Linux și Open Source (OSL) într-un centru de soluții europene, unde găzduim clienții care caută informații despre ofertele noastre în cadrul atelierelor care le permit testarea concretă a soluțiilor propuse în etapa de conceptualizare. În paralel, conduc „EMEA Open Source and Linux Professional” care regrupează peste 1200 de persoane interesate de subiectele menționate și care sînt implicate și în guvernanța OSL.
De asemenea fac des prezentări, peste tot prin lume, pe diferite teme la evenimente precum LinuxCon, Linux.conf.au, OWF, SolutionsLinux, etc.
În plus de calculatoare, care sînt și un hobby, îmi place muzica clasică în general și muzica veche în particular. Îmi place să cînt la flaut, să înregistrez și să merg la multe concerte. Mai îmi place să fotografiez și, bine înțeles, să am grijă de familia și de cei trei copii ai mei.
Ești un contribuitor de lungă durată la Mandriva și acum la Mageia. De ce ai făcut această alegere și de ce ai început din nou cu Mageia?
BC: De fapt nu am început cu Mandriva 
Am început să utilizez Linux în 1993 cu Slackware și cu nucleul 0.99pl14. După cîțiva ani petrecuți mai mult compilînd decît utilizînd distribuția, am găsit foarte util conceptul de împachetare și am adoptat Red Hat rapid după ce a apărut. Însă după cîțiva ani de rezolvare manuală a dependențelor, am descoperit că Madrake oferea cu urpmi un mod foarte elegant de a-mi rezolva problema, așa că am schimbat din nou distribuția și am adoptat-o. Trecerea la Madriva a fost evidentă, iar trecerea la Mageia a fost la fel de evidentă deoarece este un proiect purtat de comunitate, pe care îl găsesc mult mai prețios și mai apropiat de ceea ce caut eu în aplicațiile libere (FLOSS: free libre/open source software). Iar cum sînt implicat într-o grămadă de chestii, mi-am zis că dacă aș avea un pic de timp ca să-l dedic unei distribuții, trebuie să fie una comunitară, bazată pe RPM (și nu pe RPM5!) ca să poată beneficia de experiența mea, cu oameni simpatici cărora le pasă de ea, pe care-i cunosc de mulți ani și care apreciază implicarea și munca.
În sfîrșit, așa cum era și înainte pentru Mandriva, comunitatea Mageia este într-adevăr foarte primitoare cu contribuitorii.
Cu ce contribui la Mageia ?
BC: Nu sînt un contribuitor major, însă încerc să îmbogățesc distribuția cu scopul de a o face complet utilizabilă pentru ceea ce fac. Prin urmare realizez pachetele pentru proiectele mele principale (MondoRescue și project-builder.org), cît și pentru uneltele pe care le consider folositoare și care nu sînt încă împachetate. Cum construiesc pachete și depozite pentru alte distribuții, am adăugat unelte precum debootstrap, dpkg, createrepo, mrepo și yum. De asemenea, am adăugat unelte concepute de colegii de la HP precum collectl, netperf sau unelte bizare de care mai am încă nevoie precum uucp, lbdb sau mirror. Și le actualizez pe cele pe care le utilizez zilnic precum tellico (am o colecție enormă de CD-uri cu muzică!).
Am mai adăugat și o pagină pe wiki despre auto_inst, provenind de la Mandriva, pe care am adaptat-o un pic pentru Mageia. Utilizez foarte mult distribuția automată și cred că este o funcționalitate Mageia nu prea cunoscută (cum era în Mandriva).
Ai participat recent la Linuxcon în Statele Unite și ai ținut o conferință despre Mageia. Despre ce ai vorbit? Care au fost întrebările principale despre Mageia?
BC: Cred că distribuției îi lipsește puțină mediatizare, ceea ce este normal datorită facturii sale comunitare. Deci să facem puțin zgomot în jurul ei și să invităm oamenii să se uite la ea și s-o compare cu alte distribuții mai „cunoscute” precum Fedora și Ubuntu este o cale bună de a atrage utilizatorii care își formează opinia pe calitatea muncii, integrarea mediilor KDE și LXDE (nu pot comenta despre celelalte pentru că nu le utilizez), uneltele pentru gestionarea pachetelor și setul de aplicații disponibile, decît doar pe bază de reputație.
Prin urmare prezentarea mea, pe care sînteți liberi s-o reutilizați și s-o ameliorați pentru propriile voastre discursuri, încerca să prezinte ce este cu adevărat special la munca depusă de această comunitate și să arate bogăția caracteristicilor sale. La final, multă lume a fost surprinsă să constate că o utilizez pe calculatorul meu portabil profesional, deci a fost o modalitate de a le oferi răspunsuri.
În sala pe care o aveam, nimeni nu auzise de distribuție, așa că a existat posibilitatea de a mai atrage 15 persoane suplimentare. Iar pe deasupra, a fost o ocazie unică de a-i pune să cînte la mulți ani, deoarece era a treia aniversare de la lansarea distribuției Mageia .
De ce ai recomanda Mageia?
BC: Pentru calitatea comunității, atît din punct de vedere uman cît și tehnic, cei doi factori cheie pentru a avea un proiect de anvergură. Apoi aș mai recomanda-o pentru uneltele sale de gestionarea pachetelor (urpm*) și pentru calitatea pachetelor realizate, deoarece mi s-a întîmplat foarte rar să am probleme (și bine înțeles, cînd am avut, le-am putut rezolva ceea ce este extrem de important pentru mine).
Îmi place faptul că avem împachetatori care urmăresc îndeaproape aplicațiile principale și care ne pun la dispoziție versiuni noi în mod regulat, în acord cu ciclul de viață rezonabil al distribuției, care îmi permite să-mi actualizez în mare toate sistemele mele o dată pe an și să beneficiez de ultima versiune a aplicațiilor.
Apreciez munca depusă pentru a avea cel mai complet suport pentru componentele materiale. Cu centrul de control Mageia (MCC) este atît de ușor adaugi o imprimantă HP astfel încît și eu, un îndîrjit al liniei de comandă (CLI), să-l utilizez în exclusivitate! Același lucru pentru conexiunea fără fir și pentru pachete (MCC este excelent pentru asta, chiar dacă eu folosesc în general CLI la acest capitol). Kudos de asemenea pentru integrarea systemd, chiar dacă eu încă mai regret inițializarea cu SystemV.
Îmi place instalatorul, auto_inst cu o structură perl este pur și simplu genial, diferitele module de nucleu oferite cu DKMS și piloții non-liberi (non-free) adiționali pentru a facilita viața utilizatorilor. Îmi place și msec, cred că este un bun element de diferențiere în favoarea distribuției Mageia.
Mageia este și o bună platformă pentru servere și dezvoltatori, nu numai pentru utilizatorii interesați de un mediu de birou alternativ. Toate serverele mele personale și profesionale utilizează Mageia, cît și toate proiectele mele din amonte sînt dezvoltate de asemenea cu ea!
Ai un sfat în termeni de obiective, organizație… ?
BC: Cred că avem nevoie de împachetatori suplimentari pentru a putea repartiza sarcina. Unii dintre ei aduc o contribuție imensă și gestionează sute de pachete. După cum există mereu noutăți (OpenStack, oVirt, Hadoop, iTop, …) avem nevoie de brațe în plus pentru a menține nivelul atins pînă acum. Așa că, o campanie de recrutare ar fi benefică.
Printre altele, ambasadorii Mageia ar fi utili pentru promovarea distribuției, pentru mărirea numărului de utilizatori și pentru recrutarea de noi împachetatori, de graficieni, de redactori pentru scris articole…
Cît despre obiectivul global, nici mai mul nici mai puțin decît dominarea mondială
Avînd în vedere că lucrezi pentru un mare fabricant informatic, care este poziția sa față de multitudinea de distribuții Linux și mai ales față de cele comunitare?
BC: Cred că mulți fabricanți informatici acționează precum HP: pentru ca toate componentele materiale să funcționeze fără probleme pe Linux, lucrăm cu comunitatea nucleului pentru a avea suport de bază din start. În acest fel, orice distribuție care integrează munca depusă în amonte la nucleu funcționează din prima pe platformele noastre. Și astfel multitudinea distribuțiilor nu creează nici o problemă. Bine înțeles că nu suportăm toate distribuțiile în mod direct, însă comunitatea are toate sursele la dispoziție ca s-o poată face. Iar unele distribuții dintre cele mai ceruite de clienții noștri sfîrșesc prin a fi suportate, precum foarte recent Ubuntu pe serverele noastre.
Pentru HP, acest mod de funcționare se aplică serverelor, imprimantelor, stațiilor de lucru și calculatoarelor portabile profesionale, în timp ce pentru calculatoarele destinate pieței de larg consum, este mult mai dificil de ținut pasul din cauza evoluției rapide a componentelor și a numărului relativ scăzut al cererilor pentru versiunile linux.
Cum vezi viitorul Linuxului, atît pentru servere cît și pentru stațiile de lucru?
BC: Ei bine, cred că încă din 1995 nu există altă cale pentru tehnologia informației decît Linux! Bine înțeles, unora le-a luat mai mult timp să realizeze că am avut dreptate Pe partea de server, azi Linux reprezintă 25% din vînzările HP, iar cifrele vor crește pe măsura adoptării soluțiilor bazate pe Cloud care sînt aproape toate pe bază de Linux. Același scenariu și pentru noile tendințe de gestionarea datelor și toate soluțiile legate de Hadoop. Pentru servere, văd trecînd pe Linux din ce în ce mai mulți clienți venind de la soluții clasice de centre de calcul (precum RDBMS, sistemele de gestionare al bazelor de date relaționale). La acest nivel, viitorul este fără nici un dubiu promițător, cum este deja cazul în prezent.
Pentru partea de birotică sînt întru-totul de acord cu ce a spus Linus Torvalds la LinuxCon în Edinburgh. Am mai spus tuturor de „anul Linuxului pentru calculatorul de birou”, dar m-am înșelat. Însă nu în totalitate, azi Linux este utilizat pentru numeroase produse de larg consum (telefoane, tablete, dispozitive integrate), prin urmare a avut loc o schimbare pentru acest segment de piață, însă majoritatea utilizatorilor nu conștientizează.
Totuși, sînt dezamăgit pentru lipsa de adoptare a Linuxului pentru stațiile de lucru și calculatoarele portabile. Cred că, după ce l-am utilizat zilnic timp de 18 ani pentru a face tot ce am avut nevoie să fac pe un calculator, azi avem soluții mature, aplicații remarcabile (Digikam este pur și simplu fantastic și ușor de utilizat pentru un fotograf amator așa ca mine, sau Tellico pentru biblioteca de CD-uri a unui fan) și deschiderea de spirit pentru a interacționa cu orice. Trebuie să arătăm celorlalți cum utilizăm noi zilnic Linux și să le facem o demonstrație cu ce se poate face. Bine înțeles, a fi liber necesită ceva mai multă investiție personală decît a urma tendința Mac sau Windows, dar se merită. Nu aș putea trăi fără a avea posibilitatea de a putea schimba ce vreau și cînd vreau pe calculatorul meu. Acest lucru nu mai este ceea ce caută utilizatorii de azi, ar trebui să-l adopte fără teamă și mai degrabă cu entuziasm, să redescopere plăcerile informaticii.
Iar Mageia face categoric parte din acest joc în ceea ce privește capacitățile sale informatice și plăcerea de a utiliza și explora!
Îți mulțumim Bruno pentru timpul acordat și pe curînd pe lista de difuziune Mageia pentru dezvoltare.
Notă: Articol original publicat în engleză de ennael
